0 comments

Cod rosu de prostie! – Romania paralizata de incompetenta!

In timp ce Ponta se relaxeaza miseleste sub razele soarelui prin nu stiu ce tara, precum o reptila cu sange rece, Romania se confrunta, din nou, cu aceleasi probleme transformate deja intru-un obicei prea agasant.

Da! Vorbim despre inca o iarna ce a luat autoritatile pe nepragatite  in luna ianuarie, lasand zeci de mii de romani in voia sortii. Din cauza ninsorii abundente si a viscolului zeci de localitati au ramas fara curent electric, dar cui ii pasa? Ce?! Nu v-ati obisnuit? CFR-ul ridica tamp din umeri dupa intarzierile de sute de ore; traficul rutier a fost intrerupt pe nenumarate drumuri nationale si pare ca asteptam primavara sau coborarea personala a lui Iisus, in speranta ca divinul fiu ne va rezolva problemele cauzate de tasu’… caci “numai Dumnezeu ne putea pedepsi intr-un astfel de mod”.

Realizez cu stupoare, impreuna cu alti zeci de mii de compatrioti, ca intre 1954 si 2014 nu prea e diferenta, desi tind sa cred ca bucurestenii de atunci erau mai putin lainici, chiar daca tehnologia nu era de partea lor. Sa iesi si sa dai la lopata in zilele noastre a devenit o umilinta suprema, un efort greu de conceput, ca doar exista angajati in acest domeniu! Exista! Si rasoleala dau si astia, dar si tu, om de rand, trebuie sa dai o mana de ajutor! Poate ca d-asta o parte din acesti angajati sunt scarbiti sa munceasca si furiosi din cauza tratamentul primit, nu sunt sclavi pe “plantatia de omat”! Bine ca mai nou avem lopatarii, in general persoane de etnie rroma care profinta de orice ocazie si reusesc sa scoate un ban; 20-30 de RON si te-au scos din nameti. Si nu-i critic pentru asta, ba chiar ii laud!

Imprudenta de care dau dovada autoritatile este de-a dreptu’ colosala! Cum poti sa traiesti stiind ca an de an esti la fel de incapabil si prost si nici macar nu esti in stare sa-ti schimbi replicile?! Si totusi tine la cretini! Deja stim povestea. Nu avem suficiente utilaje de deszapezire si  nu avem material suficient pentru inlaturarea poleiului. Da’ ce dracu faceti primavara, vara si toamna? Planuri pentru iarna, gestionarea posibilelor probleme, fonduri alocate pentru diversele actiuni,  aceste prioritati nu se iau in considerare?  Cumva senilitatea a pus stapanire pe memoria dumneavoastra? Uitati ca in Romania sunt patru anotimpuri? Sau iar nu sunt bani?

Dar e si vina noastra! Undeva, intr-un sat oarecare, un cetatean a iesit sa deszapezeasca imediat dupa ce stratul de nea s-a depus in fata casei sale. Alti doi sateni, vazandu-l pe acesta ca a indraznit sa faca ce este firesc atunci cand ninge abundent, au sarit imediat cu o replica infantila: “Da’ de ce esti ma prost si-ti dai zapada?”, “ Lasa c-o sa vina armata!”. Vreun comentariu la acesta replica ar fi de prisos…

O alta problema ar fi cea a oamenilor cu grad scazut de inteligenta pentru ca altfel nu-mi pot explica actiunile acestor caractere pur si simplu speciale.

Din curiozitate in ultimele zile am vazut cateva fragmente din stirile difuzate pe anumite canale. Una din ele ne spunea cum un oligofren din Bucuresti s-a gandit sa-si lase masina parcata, dar cu avariile pornite, undeva la Obor pe mijlocul soselei... in plin viscol! cand abia se circula pe o banda! In mod evident traficul a fost blocat aproape complet timp de o ora, oligofrenul cu pricina gandidu-se ca n-o sa deranjeze pe nimeni. A fost printre putinele dati cand m-am bucurat ca politia s-a sesizat si i-a intocmit arieratului un dosar penal, dar si o amenda usturatoare! S-a gandit el ca n-o sa incurce pe nimeni in aceste saizeci de minute si a declarat ca  ii pare rau pentru tot discomfortul creat! ...da’-n ochii  mei tot un parvenit inapoiat ramai! Cine stie cati oameni au asteptat RATB-ul in viscol.

Alta intamplare  a avut loc intr-un compartiment, unde o gravida in luna a noua s-a gandit sa dea o tura cu trenu’. Si uite cum inevitabilul s-a produs, neroada a nascut in tren. Oare cine a fost vinovat?! Probabil copilu’ s-a prins cat o duce capu’ pe ma-sa si s-a gandit sa-i dea o lectie care, sper, ca i-a fost invatatura de minte natafletei.

Alt subiect interesat este cel al conducatorilor auto care devin si mai imbecili pe timp de iarna. Multi s-au gandit ca ar fi tare sa plece din Bucuresti sau din alte orase chiar in timpul crivatului (exceptie fac oamenii care trebuiau sa se deplaseze in regim de urgenta). Ceva mai stupid de atat nici ca se poate! Evident, toti amatorii de senzatii tari au ramas inzapeziti cine stie prin ce camp si au fost nevoiti sa-si abandoneze vehiculele pe care si le vor recupara la primavara… sper! Culmea esta ca tot acestia se declara nemultumiti in urma experientei. Traiesti in Romania deci stii care-s conditiile, obiceiurile si riscurile, dar pe langa toate astea, se vede clar si ce conditii sunt afara, boule!

Cred ca tot ce mi-a mai ramas de zis este ca Romania este pur si simplu un paradox!  Un circ, o piesa de teatru in care nici un actor nu-si cunoaste rolul sau replicile.

Irefutabil sau nu?


0 comments

2014 motive

A trecut si Craciunul impreuna cu mirobolantul Fuego, artistul fara de pacat, imaculatul muzician al sarbatorilor de iarna, fratele mai mare al lui Iisus, aceasta incontestabila voce si personalitate angelica; s-a dus si leru’ lu’ Hrusca pe care tocmai l-am gasit in DEX si am borat putin in gura, dar nu-i nimic, caci ale noastre sarbatori sunt legendare in fiecare an! (Ler - Cuvant care apare ca refren in colinde, carora le da un anumit colorit eufonic).

Am terminat si cu oamenii porci in coma, ne-am suprasolicitat traheea cu sarmale si salata de boeuf, am plecat si cu piftia in gat mirosind a usturoi prin mijloacele de transport.
Am facut de toate in anul ce-a trecut si as vrea sa le urez tuturor popilor si controlorilor ce au iesit la “colindat”, rupti de foame, prin case si tramvaie, autobuze si troleibuze, un 2014 plin de injurii, flegme si palme. Si nu in ultimul rand, sper sa aveti parte de salariu’ minim pe economie cel putin cincisprezece ani de acum incolo.

Ca deobicei nu au lipsit nici tiganii, pardon… rromii, ce an de an pretind ca le place Romania doar ca sa mai vina cu ursu’ si capra la opt dimineata. Trezind si mortii la viata cu zgomotele tobelor si a vocilor asemanatoare cu “Sticle goale cumparam!”, “Fiare vechi avem!” sau “Seminte baietii!”; nomazii si-au continuat aventura rupti de foame si multumindu-se doar cu petarde si mii de blesteme.
Nu am cum sa uit de romanii ce au dat navala in orice magazin de cartier, supermarket sau mall doar ca sa-si cumpere tone de E-uri pentru ficat si zeci de kilograme in plus. Va salut si pe voi, cei care ati iesit din case doar ca sa va beliti ochii pe la magazine si prin centru in spiritu’ sarbatorilor. Imbulzeala a fost exact ca la ea acasa!

A trecut si magia revelionului in care multi cetateni ajung pe patul de spital pentru ca le-a bubuit “accidental” vreo petarda in gura. Comele, atent  induse cu ajutorul cantitatilor industriale de alcool sau batai spontan organizate datorita gradului inalt de smecherie ce capata mai mult sens in acaesta noapte dintre ani; nu, acestea nu aveau cum sa lipseasca.
Sa nu uitam nici de timpul petrecut aproape fortat in familie, care pentru majoritatea tinerilor inseamna timp pierdut anapoda de dragul parintilor. Sunt cateva zile in care mami si tati simt nevoia sa stea langa puii lor plictisiti de moarte ce au ocazia sa-si vada inca odata tatal rupt in gura de beat si mama franta de mania pregatirilor.

Cum as putea sa ignor luminitile din centru, unde trei sferturi din populatia Bucurestiului s-a strans sa se holbeaze ca la o minune dumnezeiasca sau patinuarele hiper aglomerate de cocalari si printese cu talent; gheretele cu vin fiert, gogosele, ciocolata calda sau Kürtőskalács.

Televizorul. Da, cutia magica ce ne “turmatizeaza” precum Ghita de la stana pe oi ne-a aratat si la sfarsitul acestui an: crime, violuri, batai, dezsastre, emisiuni prezentate de compozitori comunisti, ipocrizia si ignoranta vedetismului, falsele emisiuni de Craciun si revelion… ce mai, clasicele metode de retardare in masa.

Frenezia si candoarea sarbatorilor ne-a lovit aproape pe toti, dar am uitat de unu. 1 ianuarie, ziua in care multi realizeaza ca trebuie sa traiasca o luna intreaga doar cu un covrig in burta; ca doar ne-am satisfacut mofturile si am exagerat cu orice activitate de dragul sarbatorilor. Dar asta e, mergem mai departe cu nostimul nostru stil de viata. Asa e romanu’ si am 2014 motive sa fiu fericit, am de scris!


Irefutabil sau nu?
 
;