2014 motive

A trecut si Craciunul impreuna cu mirobolantul Fuego, artistul fara de pacat, imaculatul muzician al sarbatorilor de iarna, fratele mai mare al lui Iisus, aceasta incontestabila voce si personalitate angelica; s-a dus si leru’ lu’ Hrusca pe care tocmai l-am gasit in DEX si am borat putin in gura, dar nu-i nimic, caci ale noastre sarbatori sunt legendare in fiecare an! (Ler - Cuvant care apare ca refren in colinde, carora le da un anumit colorit eufonic).

Am terminat si cu oamenii porci in coma, ne-am suprasolicitat traheea cu sarmale si salata de boeuf, am plecat si cu piftia in gat mirosind a usturoi prin mijloacele de transport.

Am facut de toate in anul ce-a trecut si as vrea sa le urez tuturor popilor si controlorilor ce au iesit la “colindat”, rupti de foame, prin case si tramvaie, autobuze si troleibuze, un 2014 plin de injurii, flegme si palme. Si nu in ultimul rand, sper sa aveti parte de salariu’ minim pe economie cel putin cincisprezece ani de acum incolo.

Ca deobicei nu au lipsit nici tiganii, pardon… rromii, ce an de an pretind ca le place Romania doar ca sa mai vina cu ursu’ si capra la opt dimineata. Trezind si mortii la viata cu zgomotele tobelor si a vocilor asemanatoare cu “Sticle goale cumparam!”, “Fiare vechi avem!” sau “Seminte baietii!”; nomazii si-au continuat aventura rupti de foame si multumindu-se doar cu petarde si mii de blesteme.

Nu am cum sa uit de romanii ce au dat navala in orice magazin de cartier, supermarket sau mall doar ca sa-si cumpere tone de E-uri pentru ficat si zeci de kilograme in plus. Va salut si pe voi, cei care ati iesit din case doar ca sa va beliti ochii pe la magazine si prin centru in spiritu’ sarbatorilor. Imbulzeala a fost exact ca la ea acasa!

A trecut si magia revelionului in care multi cetateni ajung pe patul de spital pentru ca le-a bubuit “accidental” vreo petarda in gura. Comele, atent  induse cu ajutorul cantitatilor industriale de alcool sau batai spontan organizate datorita gradului inalt de smecherie ce capata mai mult sens in acaesta noapte dintre ani; nu, acestea nu aveau cum sa lipseasca.

Sa nu uitam nici de timpul petrecut aproape fortat in familie, care pentru majoritatea tinerilor inseamna timp pierdut anapoda de dragul parintilor. Sunt cateva zile in care mami si tati simt nevoia sa stea langa puii lor plictisiti de moarte ce au ocazia sa-si vada inca odata tatal rupt in gura de beat si mama franta de mania pregatirilor.

Cum as putea sa ignor luminitile din centru, unde trei sferturi din populatia Bucurestiului s-a strans sa se holbeaze ca la o minune dumnezeiasca sau patinuarele hiper aglomerate de cocalari si printese cu talent; gheretele cu vin fiert, gogosele, ciocolata calda sau Kürtőskalács.

Televizorul. Da, cutia magica ce ne “turmatizeaza” precum Ghita de la stana pe oi ne-a aratat si la sfarsitul acestui an: crime, violuri, batai, dezsastre, emisiuni prezentate de compozitori comunisti, ipocrizia si ignoranta vedetismului, falsele emisiuni de Craciun si revelion… ce mai, clasicele metode de retardare in masa.

Frenezia si candoarea sarbatorilor ne-a lovit aproape pe toti, dar am uitat de unu. 1 ianuarie, ziua in care multi realizeaza ca trebuie sa traiasca o luna intreaga doar cu un covrig in burta; ca doar ne-am satisfacut mofturile si am exagerat cu orice activitate de dragul sarbatorilor. Dar asta e, mergem mai departe cu nostimul nostru stil de viata. Asa e romanu’ si am 2014 motive sa fiu fericit, am de scris!

Irefutabil sau nu?